"Societatea memorială Tesla" din New York a propus Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) să proclame 10 iulie drept "Ziua Nikola Tesla", recunoscută pe plan internaţional. Aceasta este data naşterii savantului Nikola Tesla (1856). Românii au un motiv în plus să serbeze această zi: originile istro-române ale lui Nikola Tesla.

Motivaţia demersului este dată de necesitatea rememorării marilor contribuţii ale savantului la istoria ştiinţei universale, ca părinte al ingineriei electrice. De altfel, numele lui Tesla a fost alocat drept unitate de măsura internaţională a densităţii fluxului magnetic.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că mediile academice acreditează teoria potrivit căreia Nikola Tesla ar fi adevăratul inventator al radioului, autorităţile statului român nu au făcut nici un demers pentru revendicarea unuia dintre cei mai mari inventatori ai omenirii.

Originea (istro) română

Nicolae Teslea (Nikola Tesla, cum este el cunoscut), s-a născut pe 10 iulie 1856, în satul Similian (situat la 12 km de localitatea Gospici), provincia Lica, aproape de ţărmul Mării Adriatice, în fostul spaţiu al Imperiului Austro-Ungar, devenit ulterior Croaţia. Originea sa era istro-română. Familia tatălui său, Milutin, era de grăniceri antiotomani, purtând la început numele de Draghici, înlocuit ulterior prin porecla de Teslea, provenită de la meseria de teslari (dulgheri) pe care aceştia o practicau.

Milutin Teslea, tatăl lui Nicolae, avea un frate, Iosif, care era militar şi, în urma absolvirii Şcolii de ofiţeri, preda matematică în şcolile militare, mai târziu devenind profesor la Viena, la Academia de Război. Şi tatăl lui Nicolae Teslea a fost elev la şcoala militară, dar ulterior s-a mutat la seminarul teologic. După absolvirea acestuia, în 1945, a devenit preot ortodox, slujind la biserica din Similan, şi s-a însurat cu Gica Mandici, şi ea românca. Deşi nu avea carte, aceasta era autodidactă şi profita din plin de marea bibliotecă pe care şotul său o adunase.

De-a lungul anilor au fost publicate mai multe dovezi în sprijinul faptului ca Tesla a fost român de origine (istro-român).

O viaţă închinată ştiinţei

Nikola Tesla s-a pregătit pentru o cariera de inginer, urmând studii la Karlovat, apoi cursurile Universităţii Tehnice din Graz (Austria) şi ale Universităţii din Praga. Prima sa angajare a fost la un birou guvernamental de inginerie telegrafică din Budapesta, unde a şi realizat prima invenţie, un emiţător telefonic.

În 1882 a plecat să lucreze la Paris, pentru Continental Edison Company şi, în timpul repartizării sale la Strasbourg, a construit primul motor cu inducţie.

Marea aventură americană a vieţii lui Tesla a început un an mai târziu. Cu doar patru cenţi în buzunar, însufleţit de numeroase vise, a trecut Atlanticul, ajungând la New York. Întâi a lucrat la firma lui Thomas Alva Edison, în New Jersey, dar, întrucât aveau caractere şi metode de lucru extrem de diferite, s-a ajuns curând la neînţelegeri şi, inevitabil, la despărţire. În 1885, George Westinghouse a cumpărat drepturile lui Tesla provenind din patentul său asupra sistemului polifazat al dinamurilor, transformatoarelor şi motoarelor de curent alternativ, acesta realizându-şi, ceva mai târziu, primul său laborator.

Ulterior, Tesla a inventat bobina care îi poartă numele (folosită şi astăzi în echipamentele electronice de radio sau televiziune), în acelaşi an (1891) obţinând şi cetăţenia americană.

Într-o succesiune rapida, au urmat o multitudine de invenţii: motorul cu inducţie, alte motoare electrice, variante noi de generatoare şi transformatoare, precum şi un sistem de transmitere cu curent alternativ. A inventat, de asemenea, luminile fluorescente şi un nou tip de turbină cu abur, devenind tot mai interesat de transmisia radio (fără fir). Cu prima barcă teleghidată, tot invenţie proprie, face demonstraţii la New York, fapt atestat de primirea unui brevet de invenţie (nr. 613.809).

Inventarea radioului

Pentru fabuloasele sale invenţii din domeniu, Tesla a fost supranumit "părintele ingineriei electrice" şi (de anumite medii academice) chiar "părintele radioului". Este considerat una dintre cele mai strălucite minţi de inventator din istoria omenirii. Un aspect controversat în mediile de specialitate este cel al posibilei priorităţi a savantului de origine română faţă de Guglielmo Marconi în ceea ce priveşte inventarea radioului (efectuarea primei legături la distanţă prin unde radio).

În 1893, Tesla a realizat primele sale experimente cu curenţi electrici de înaltă frecvenţă şi a ţinut o conferinţă la National Electric Light Association din St. Louis, unde a făcut prima experienţa publică de radiocomunicaţie din istoria omenirii. Acesta este momentul în care, după părerea unor specialişti, a luat naştere radioul (telegrafia fără fir), prin transmisia unui mesaj cu ajutorul unui emiţător cu scântei de 5 kW şi recepţionarea sa instantanee (la o distanţă de circa 10 m) cu ajutorul unui receptor cu tub Geissler. Experienţa făcută a demonstrat principiile fundamentale ale comunicaţiei prin unde radio. De altfel, în articole şi în celelalte scrieri ale sale, Tesla a descris detaliat primul său aparat radio.

Doi ani mai târziu (1895), Guglielmo Marconi prezenta la Londra un dispozitiv radio (pe care l-a şi brevetat) drept propria sa invenţie. Dispozitivul era identic cu acela descris de Tesla. Mai târziu, când s-a demonstrat ca este acelaşi dispozitiv, Marconi a pretins ca el nu citise articolele lui Tesla, în ciuda faptului că acestea fuseseră traduse rapid şi răspândite în mai multe limbi de circulaţie.

Curtea Supremă (de Brevete) a SUA nu a ţinut cont de aceste justificări, anulându-i patentul lui Marconi. Nikola Tesla a înregistrat în 1897 primul său brevet istoric de radiocomunicaţii (nr. 645.576), iar în 1900 Marconi a început comercializarea aparatului său. Tesla a anunţat că îl va da în judecata şi, un an mai târziu, începea construcţia unei uriaşe staţii radio in Wanderclyffe (lângă New York), care urma să transmită semnale electrice şi energie pe întreaga planeta. Marele său vis nu a fost niciodată dus la bun sfârşit, din lipsa banilor. Marconi transmitea, în acelaşi an, primul său mesaj peste Atlantic, impresionând lumea. În 1916, italianul demara exploatarea comercială a drepturilor asupra invenţiei radioului, considerându-se pe sine deţinătorul de drept al brevetului de invenţie.

Primul proces intentat lui Marconi (1915) a fost pierdut, deşi patentele lui Tesla erau anterioare. Marconi avea şi toată presa vremii în spatele său, iar Tesla, ca urmare a pierderii procesului, s-a văzut rămas şi fără surse de finanţare. În acelaşi timp, compania lui Marconi se dezvolta cu mare succes. Cu toate acestea, în 1917, într-un articol din "Electrical Experimenter", Tesla anunţa că a realizat un sistem de localizare a obiectelor metalice cu ajutorul reflecţiei semnalelor radio, fapt care i-a conferit şi titlul neoficial de "părinte al radarului".

Se face dreptate

Guglielmo Marconi s-a stins din viaţă pe 20 iulie 1937. Aproape şapte ani mai târziu, la 7 ianuarie 1943, îl urma în lumea celor drepţi Nikola Tesla. La doar câteva luni după, Curtea Supremă (de Brevete) a SUA, în procesul nr. 369 intitulat "Marconi Wireless Co. versus United States", a decis invalidarea patentului lui Guglielmo Marconi nr. 763.772 din 28 iunie 1904, considerând că patentul lui Nikola Tesla nr. 645.576 din 20 martie 1900 (depus in 1897) are prioritate. Textul integral al acestei decizii istorice (care însumează 40 pagini) poate fi găsit şi pe Internet, pe web-site-ul FLITE (Federal Legal Information Through Electronics).

A murit sărac, în somn la 87 de ani

Printre realizările sale de excepţie se număra o mare staţie radio în Colorado Springs şi, după aceea, una dintre cele mai importante descoperiri ale sale: câmpul magnetic terestru.

Nikola Tesla a primit în 1917, ca încununare a unei cariere ştiinţifice de excepţie, medalia Edison, cea mai înaltă distincţie acordată de Institutul American de Inginerie Electrică. A murit în somn, la New York, în camera sa de la Hotelul "New Yorker", pe 7 ianuarie 1943, la vârsta de 87 de ani.

Primul
Emisia şi recepţia de semnale de către Marconi prin intermediul oscilaţiilor electrice nu reprezintă nimic nou. În America, faimosul inginer Nikola Tesla a realizat aceleaşi experimente în 1893. - Alexander Popov Congresul Inginerilor Electrici Ruşi (1900)

Sponsor
Din punct de vedere istoric, Nikola Tesla a imaginat un sistem de comunicaţii mondiale şi a amplasat un emiţător uriaş în Colorado Springs, în 1899. Din păcate, sponsorul său i-a tăiat tot sprijinul financiar. Oricum, experimentele lui Tesla au o foarte mare asemănare cu dispozitivele de comunicaţii de joasă frecvenţă care au urmat. - James Wait responsabil SUA al proiectului de comunicaţii radio submarine

Dreptate
Decizia Curţii de Brevete a restabilit adevărul, făcând dreptate: Nikola Tesla era recunoscut oficial drept adevăratul inventator al radioului. Din păcate, a venit prea târziu, la câteva luni după ce Tesla trecuse printre nemuritori, nemaiputând să se bucure de succes. Din păcate pentru el, eminentul savant a respins faima şi prosperitatea (spre deosebire de Marconi), oferindu-şi propriile lucrări spre lectura lumii întregi, în loc să le ţină secrete până la obţinerea brevetelor de invenţie pentru acestea. Prezentându-şi în conferinţe publice rezultatele muncii (fără ca înainte să le fi brevetat în întregime), Nikola Tesla şi-a asumat riscul ca aceste idei să circule liber, fiind incluse în cultura tehnică a timpului său, deci considerate normale, ceva de la sine înţeres.

Şerban Naicu, Victor Ciutacu