Cel de-al 42-lea Congres al Uniunii Federative a Comunităților Etnice Europene (UFCE, desfășurat anul trecut la Timișoara) a fost organizat anul acesta, de la 7 la 11 mai, la Portschach Wörthersee, în Austria, lângă Klagenfurt. Congresul a fost precedat de un seminar la Triest, la 6 mai, organizat de Comunitatea slovenilor din Italia, care pentru noi, românii, a prezentat o premieră absolută: au participat neoficial și reprezentanții "Asociației democrate a românilor din Croația," de a cărei existență s-a aflat, la noi în țară, abia acum vreo doi ani. Au venit trei români din Croația, din Jupania Megimurie-Cacovec și de la Pribislavec, în frunte cu președintele asociației lor, Jelco Balog, alăturându-se celorlalți doi reprezentanți ai asociaților românești prezenți la seminarul de la Triest, poetul Vasile Tărâțeanu de la Cernăuți și cel care scrie aceste rânduri, însoțit de activa istro-româncă din Triest Lidia Lubini.

Tema congresului a fost "Minoritățile și majoritățile, partenere pentru Europe". Fără a intra în amănunte, căci spațiul articolului nu o permite, vreau să relev doar aspectul absolut democratic al dezbaterilor, în special al celor relative la teme statutare interne și la redactarea textului declarației pentru Consiliul Europei și Parlamentului European pentru noua "Declarație a drepturilor minorităților naționale". Au impresionat modul calm, civilizat al discuțiilor, deși multe purtate în contradictoriu, iar faptul că marea majoritate a acestor discuții se purtau în limba germană (cu traducere simultană în franceză, engleză și rusă) mi-a amintit adunarea cetățenilor cu drept de vot din cantonul Appenzell, la care am asistat acum 5 ani, una din puținele forme de reprezentarea cetățenească directă supraviețuite încă în Europa. Se părea că totul se desfășura acolo în spiritul acelei antice și nobile democrații directe care l-a entuziasmat pe Jean Jaque Rousseau, a comunelor și cantoanelor libere, premergătoare democrației directe.

Congresul, după salutările de bun venit ale oficialităților austriece din landul Carintie, a început cu rapoartele, asupra situației lor, ale tătarilor, bretonilor și ungurilor din România, împărțindu-se apoi în două "ateliere" de lucru, având ca temă "Reprezentarea garantată prin lege a comunităților etnice" și respectiv "Organizarea autonomă a comunităților etnice".

Pe plan de interes românesc, aș vrea să relev cuvântarea echilibrată a domnului Ferencs Pecsi, deputat al UDMR și reprezentant al acestei organizații la congres.

Dar revirimentul acestui congres pentru noi, românii, a fost adoptarea ca primă rezoluție a sa privind minoritățile, tocmai a textului propunerii prezentate de Asociația istro-română "Andrei Glavina" pentru recunoașterea juridica a românilor din Croația ca minoritate etnică și libera folosire a limbii lor materne în școală, biserică, mass-media, în conformitate cu tratatele și acordurile de stat româno-croate. Aceste tratate prevăd în mod specific aceste drepturi, dar n-au fost deloc aplicate de către partea croată, iar statul român s-a dezinteresat complet de aplicarea lor pentru românii din Croația, în ciuda a vreo opt memorii, rămase fără răspuns, adresate de către Asociația noastră. Conform rezoluției Congresului UFCE, vor fi interesate acum la aplicarea acestor tratate bilaterale, precum și acordurilor europene - carta limbilor minoritate și regionale, Convenția-cadru pentru minoritățile naționale etc. -, pentru românii din Croația, Consiliul Europei, OSCE și alte organizații europene, deși ar fi sarcina de onoare a statului român, pentru a se mai salva ce mai poate fi salvat, în ceasul al 12-lea.

La dezbaterea asupra Declarației drepturilor minorităților naționale, reprezentantul Asociației istro-române "Andrei Glavina" a intervenit de două ori, cerând cu insistență adăugarea unui articol suplimentar pentru a introduce în legislația minorităților naționale noțiunea de "genocid cultural," ca gravă condamnare morală internațională, definind pericolul de dispariție a unei minorități naționale care este lipsită de recunoaștere juridică și nu a fost tutelată de către statul unde trăiește. Textul definitiv al declarației a fost înaintat unei comisii de studiu, pentru a fi aprofundat.

Nu pot termina fără a evidenția gestul de mare atenție al președintelui UFCE, Romedi Arquint, reto-roman, "rumanș" din Elveția, care, în salutul adresat delegaților, a început cu cuvintele "Stimați delegați," cu siguranță neînțelese de marea majoritate a celor din sală, dar care ne-au umplut sufletele de bucurie, celor doi români prezenți la congres, poetul Vasile Tărâțeanu de la Cernăuți și cel care scrie aceste rânduri.

Din Roma Emil Petru Rațiu