La 1.000 de kilometri de granița de vest a României, în peninsula Istria-Croația, trăiesc istroromânii. În număr din ce în ce mai mic, aceștia populează 8 sate aflate pe versanții muntelui Monte Maggiore din Istria-Croația.

În privința originii istroromânilor părerile sunt împărțite. Istoricul Sextil Pușcariu consideră că acești istroromâni sunt urmașii populației autohtone cu grai romanic pe care slavii au găsit-o la venirea lor în nord-vestul Peninsulei Balcanice. Întreaga regiune cuprinsă între Marea Adriatică, Marea Neagră, Carpați și Marea Egee forma o Românie. Populația daco-traco-iliră romanizată vorbea în acele timpuri străromâna. O limbă fără influențele slave de mai târziu.

Recensământul din 1991 din regiunea Istria-Croația a arătat că 810 persoane s-au declarat oficial "rumeri" și 22 "morlaci". Aceștia locuiesc în satele Sușnievița, Letai, Gradine, Grobnic, Noselo, Sucodru, Jeiăni și Mune, existând chiar un sat 100% românesc, Brdo, unde doi octogenari sunt singuri supraviețuitori.

Singura școală istroromână din aceste regiuni a fost la Sușnievița, începând din 1921 până în 1925, an în care fondatorul ei, Andrei Glavina, s-a stins din viață.

Organizat din inițiativa președintelui "Asociației istroromânilor Andrei Glavina" - Emil Petru Rațiu și a Universității din Pola, reprezentată de rectorul Goran Filipi, congresul internațional s-a desfășurat timp de 3 zile (30 martie - 1 aprilie), iar spre surprinderea celor prezenți a avut și o finalitate - încheierea unui "parteneriat pentru tradiție și cultură românească".

Participarea a fost una de excepție: profesori universitari din Croația, România, Franța, Italia, SUA, și Republica Moldova, cercetători ai dialectului și istoriei istroromânilor, deputați și senatori români, Viorel Badea - secretar de stat la Departamentul pentru Relații cu Românii de peste Hotare, Constantin Ghirdă - ambasadorul româniei în Croația și bineînțeles delegația arădeană, având ca lider pe consilierul municipal Viorel Dolha.

Lucrările au fost declarate deschise după ce a fost rostit salutul "Bura zi" de către rectorul Universității din Pola, Goran Filipi. A urmat apoi citirea mesajului președintelui României - Emil Constantinescu.

Sufletul acestor manifestări, președintele Asociației istroromânilor, Emil Petru Rațiu, și-a ținut expunerea în dialectul istroromân, iar presa croată și italiană din ziua următoare a titrat cu litere de-o șchioapă "pentru prima dată s-a rostit într-un cadru oficial un discurs în dialectul istroromân".

"Integrarea românilor din sudul Dunării în contextul general european" și "Romanitatea orientală, ramura cea mai de vest a românității" au fost cele 2 teme propuse de rectorul Universității de Vest "Vasile Goldiș," Aurel Ardelean și consilierul municipal Viorel Dolha.

Vizita a pus bazele înfrățirii Aradului cu cele două localități, consilierul Viorel Dolha realizând chiar și un schimb de documente cu cei doi primari: Radivoi Marmilici (din Matuli, de origine istroromână) și Leonardo Fabre (loc. Krșan).

La școala din Sușnievița învață 25 de elevi, iar mai mult de jumătate sunt istroromâni. Părinții acestora, cu emoție în glas, ne-au spus că s-ar bucura foarte mult de existența unor ore prin care copii să-și cultive graiul părintesc.

Bilanțul simpozionului este unul pozitiv. Prin parteneriatul încheiat, în luna iulie se vor deschide primele cursuri de vară în dialect istroromân la școlile din Sușnievița și Jeiăni, cu sprijinul Departamentului pentru Relații cu Românii de peste Hotare, vor fi acordate burse la toți cei ce doresc să studieze în România, iar rectorul Universității de Vest "Vasile Goldiș" s-a gândit chiar la o colaborare petermen îndelungat.

Cristina Cojocaru