După mai mulți ani de muncă la catedră, profesorul Florin Ionilă este îndepărtat înainte ca dicționarul și ghidul de conversație, gata redactate, să vadă lumina tiparului

Profesorul Florin Lazăr Ionilă se află, de mai mulți ani, în Croația, unde predă limba română în mai multe centre universitare. Prin decizia Consiliului profesoral al Facultății de Filosofie din Zagreb și a Secției de Românistică (cuprinsă într-o adresă datată 20 ianuarie 2000), Ionilă - care a mai activat la lectoratele de limbă română din Skoplie și Poznan - a fost propus pentru prelungirea - cu încă un an - a mandatului său, instituțiile croate de învățământ tinând cont de condiția impusă de Ministerul român al Educației Naționale (cadrul universitar desemnat trebuie să aibă practică în predarea limbii române), dar și de faptul că profesorul s-a angajat, în urmă cu doi ani, cvasi-benevol, într-o activitate de pionierat: realizarea și editarea materialului didactic pentru învățarea limbii române. Lista lucrărilor lexicografice, în curs de finalizare într-un context deloc favorabil, altfel (în librăriile din Croația nu există nici o carte de limbă română, deși în diverse colțuri ale Croației trăiesc mici comunități de români), include cel dintâi Ghid de conversație croat-român (editat cu largul concurs financiar al autorului), ale cărui prime patru exemplare au văzut lumina tiparului cu ocazia vizitei la Zagreb a președintelui Emil Constantinescu, primul dicționar croat-român (de circa 20.000 de cuvinte), aflat în editare la stadiul ultimei corecturi și primul dicționar român-croat (la care s-au redactat deja literele A-D). Un manual de "Limba română pentru croați" se află, de asemenea, în lucru, fiind realizată, deja, macheta-cadru.

"Aceasta a fost dorința ambasadorului!"

Ministerul Educației Naționale a ținut cont de adresa transmisă de conducerea facultății croate și a avansat, conform uzanțelor internaționale, o listă de trei candidați, pe care figura și numele profesorul Ionilă. Din nefericire, atât pentru autorul celor patru lucrări, cât și pentru promovarea limbii române, profesorul Ionilă se află pus în situația de a-și întrerupe munca depusă în ultimii trei ani și jumătate. Prin intervenția șefului misiunii diplomatice a României în Croația, Constantin Ghirdă, filolog de profesie, Ministerul croat al Educației a avansat departamentului omolog de la București propunerea desemnării unei alte persoane decât cea aleasă de instanțele universitare (anume Clara Căpățână, asistentă de limbă croată la Facultatea de Limbi Slave din București), după cum ne-a declarat chiar profesorul Ionilă, argumentând: "La audiența pe care mi-a oferit-o, Decanul Facultății de Filosofie m-a întrebat "De ce ține atât de mult ambasadorul dumneavoastră la Clara Căpățână?," ridicând neputincios din umeri. La protestul oral al șefului Secției de Românistică, Decanul a recunoscut că "aceasta a fost dorința ambasadorului".

Profesorul Ionilă afirmă că ambasadorul Ghirdă l-a avertizat, încă de la începutul mandatului acestuia din urmă: "Dumneata mai stai anul acesta, pentru că după aceasta aduc pe cineva de la Facultatea de Limbi Slave din București, unde am obligații". Ghirdă avea și o soluție pentru Ionilă: "Te vei duce la Pola". În mod normal, acest transfer l-ar fi putut avantaja pe Ionilă, principalul său colaborator, profesorul Goran Filipi, un croat pasionat de limba și cultura română, aflându-se în principalul oraș al Istriei.

Ghirdă pariază pe un cal mort: o catedră de limba română la Zagreb

Exista o "Decizie" scrisă și semnată de decanul Facultății de Filosofie, Mirko Gojmerac, din care rezultă faptul că profesorul Ionilă este desemnat titular pentru limba română. Într-o adresă transmisă Decanatului Facultății de Filosofie din Zagreb, la 11 mai 2000, prof. dr. Jere Tarle, șeful Secției de Românistică afirma că s-a luat deja decizia desemnării profesorului Ionilă drept titular al lectoratului de limbă română pentru anul universitar 2000-2001, dar că "Secția de Românistică este dispusă să-i acorde postul Clarei Căpățână, numai în cazul în care profesorului Ionilă i se asigură lectorat la Pola."

Trebuie precizat faptul că, în ciuda absentei mijloacelor materiale, la Pola se predă, într-adevăr, limba română, însă, datorită unei singure semnături lipsă, cea a ministrului croat al științei și Tehnologiei, nu a fost creat un lectorat în orașul din sudul peninsulei Istria, în care trăiește o importantă comunitate istro-română. Deși s-a insistat pe lângă ambasador, cel mai în măsură să discute cu oficialul guvernamental din capitala croată, Ghirdă i-a explicat lui Ionilă că îl preocupă "transformarea lectoratului de la Zagreb în catedră," inițiativă care bate, însă, pasul pe loc. Mai mult, chiar, în broșura de prezentare a Facultății de Filosofie de la Zagreb nu este semnalată existența lectoratului de limbă română.

O nouă scrisoare, semnată de același decan Gojmerac și adresată ministrului adjunct al științei și Tehnologiei, prof. dr. Davor Butkovici, revine, însă, asupra deciziei anterioare și o desemnează pe Clara Căpățână titulara aleasă pentru postul din Zagreb, fără alte referiri la situația lui Ionilă.

În ce privește proiectele în lexicografice aflate în curs de finalizare, Ghirda a rostit - la o întrevedere cu Ionilă - o remarcă inedită: "Crezi, domnule, că sunt atașat cultural?," în condițiile în care Ambasada de la Zagreb nu are inclusă în schema o astfel de funcție.

Președintele Constantinescu și istro-românii

Din informațiile pe care le deține profesorul Ionilă, partea croată este interesată ca la Secția de Croată din cadrul Universității din București să funcționeze un cadru de specialitate. În acest sens, Clara Căpățână ar urma să-și termine doctoratul la Zagreb. În atari condiții, ambasadorul Ghirdă apară interesele culturii croate și ale învățământului croat, și nu pe cele ale culturii române, constată profesorul Ionilă, care a transmis, în acest sens, și două sesizări - una Ministrului Educației Naționale, Andrei Marga, cealaltă secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Eugen Dijmărescu.

Ambasadorul Ghirdă a reușit, de altfel, să compromită, prin atitudinea sa oscilantă, întâlnirea preconizată a președintelui Emil Constantinescu cu reprezentanții comunității istro-române. La respectivul eveniment, istro-românii au strălucit prin absență, între cei trei vorbitori de limbă română prezenți aflăndu-se un singur istro-român, o studentă aflată în campusul universitar din capitala Croației. Motivul: inițiativa unui astfel de demers a fost îmbrățișată de ambasador doar cu o seară înainte de vizita președintelui Constantinescu, ceea ce a făcut imposibilă contactarea istro-românilor răspândiți prin satele de munte din peninsula Istria și aducerea lor la Zagreb.

Cristian Ștefănescu