Situatia identitara a istro-romanilor (romanii din Croatia) va face subiectul unui proiect de rezolutie ce va fi depus joi 17 aprilie, la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Proiectul este initiat, ca si cel privind romanii din Timoc, de catre europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov, transmite Romanian Global News.

Situația culturală dificilă a minorității istro-române grav amenințate Proiect de rezoluție

Constatând că minoritatea istro-română locuiește în opt sate (Žejane/Jeiăni, Brdo/Bârda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostracani/Costârceani, Šušnjevica/ Șușneviță/Susgnevizza, Letaj și Zankovci) din peninsula Istria (Croația), în nordul Mării Adriatice, în regiunea istorică Ciceria și că această minoritate nu este recunoscută oficial de către Croația;

Constantând de asemenea că după cel de al doilea Război mondial în regiunea Trieste din Italia s-a instalat o diasporă și că mici comunități de origine istro-română locuiesc în Slovenia, în localitățile Golac și Polijane din nordul regiunii istorice Ciceria;

Amintind natura autohtonă a minorității istro-române pe teritorul pe care locuiește istoric de secole;

Notând că istro-româna, citată de UNESCO în Cartea Roșie a limbilor în pericol de stingere ca aflându-se "într-un serios pericol," este un dialect istoric românesc vorbit de o populație estimată între 500 și 1500 de persoane care se autoidentifică prin endonimul Rumâni/Rumâri/Rumeri (Români) fiind numită de croați, sloveni și italieni cu exonimul Ciribiri sau Cici, iar de lingviști fiind numită istro-români;

Ținând cont de faptul că între 1921 și 1925 la Šušnjevica/Șușneviță a funcționat școala "Împăratul Traian" cu predarea materiilor în dialectul istro-român și în româna literară, școală înființată de profesorul istro-român Andrei Glavina;

Luând notă de faptul că în ultimii ani Asociația istro-română "Andrei Glavina" publică la Trieste (Italia), pe spezele sale, revista "Scrisore către fraț rumeri" (Scrisoare către frații români);

Observând cu satisfacție că în primăvara anului 2000 a fost posibilă organizarea la Universitatea din Pola a primului Congres istro-român;

Regretând că, nefiind recunoscuți oficial ca minoritate, istro-românii nu beneficiază deloc de învățământ public, de nici un fel de asistență religioasă și nu dispun de nici un fel de presă scrisă sau audiovizuală în propria lor limbă;

Îngrijorată de reducerea continua a numărului istro-românilor din cauza asimilării lor de către naționalitățile înconjurătoare, fiind vorba de de o minoritate puternic amenințată cu dispariția;

Apreciind că această situație îngrijorătoare și chiar critică nu este conformă cu normele și standardele Consiliului Europei;

Luând în considerație obligațiile statelor membre ale Consiliului Europei față de minorități, precum și drepturile și obligațiile statelor înrudite față de minoritățile de peste hotare,

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,

Invită autoritățile Croației să recunoască oficial minoritatea istro-română și să-i garanteze acesteia respectarea drepturilor și libertăților fundamentale așa cum sunt acestea inscrise în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și mai cu seamă drepturile lingvistice, culturale și religioase în următoarele domenii: a. învățământul în limba maternă; b. serviciile religioase în limba maternă; c. ziare, reviste, emisiuni radio și de televiziune în limba maternă; d. susținerea asociațialor culturale ale istro-românilor;

Invită autoritățile României, ca stat înrudit, să conclucreze cu autoritățle Croației în scopul luării urgente a oricăror măsuri necesare pentru păstrarea identității minorității istro-române grav amenințate și pentru susținerea dialectului istro-român puțin răspândit;

Invită autoritățile Croației să pună în aplicare, prin mijloacele cele mai potrivite, următoarele măsuri:

1. adoptarea progresivă a limbii materne în educația copiilor (folosirea dialectului istro-român la nivel de vorbire în treapta preșcolară și folosirea normei literare românești în învățământul primar);

2. respectarea și acordarea de ajutor public în favoarea utilizării locale a dialectului istro-român și a limbii române literare, precum și în favoarea folosirii lor curente în învățământul mediu și presa din localitățile respective, în măsura necesităților comunităților care le vorbesc;

3. permisiunea de a oficia serviciile religioase în dialectul istro-român și în standardul literar românesc în bisericile din saltele istro-române, astfel încât istro-românii să poată ține cântările bisericești în limba lor maternă;

4. organizarea unor forumuri internaționale de dezbateri și a unor seminare ale experților pentru studierea și repertorierea cu grijă a particularităților dialectului și culturii istro-române;

Însărcinează comisia sa sesizată în fond să includă pe ordinea de zi a viitoarelor ei ședințe chestiunea minorității istro-române aflate în pericol, să urmărească îndeaproape evoluțiile privind acestă minoritate și să prezinte un Raport asupra chestiunii respective.

Semnat:

Vlad Cubreacov