Muzeul de Arta Timișoara, împreună cu Asociația Culturală Italo-Română "Decebal" Trieste, organizează miercuri, 7 mai a.c., ora 17.30 vernisajul expoziției "Istroromânii ieri și azi," cu sprijinul Comitetului Dante Aligheri din Timișoara și a Universității de Vest. Evenimentul va avea loc la Palatul Baroc, din Piața Unirii nr. 1.

Expoziția, deschisă publicului până în data de 21 mai 2008, conține 60 de panouri cu hărți, fotografii, înscrisuri, precum și alte prețioase exponate și este rodul pasiunii – cultivate de o viață – a Dr. Ervino Curtis, președintele Asociației "Decebal" din Trieste.

Două sunt teoriile privind populația istroromână, idiomul vorbit și scris de aceasta. Unii specialiști îi considerau pe istroromâni – ca și pe daco-români, aromâni și meglenoromâni – ca fiind, pe chiar teritoriul viețuirii lor, urmașii populației traco-daco-scitice, populație latinizată intens, cu precădere din secolul I d.C. "Pânza românimii," despre care scrie Ovid Densușianu, a fost definitiv sfâșiată în cele patru diviziuni menționate, prin așezarea populațiilor venite de dincolo de Urali, după secolul al V-lea d.C.

Cele mai acreditate teorii demonstrează, în schimb, că istroromânii – de teama turcilor – s-au deplasat din spațiul carpato-danubiano-pontic și mai cu seamă din zonele românești din sudul Dunării, prin secolul al XIV-lea, așezându-se în zona Monte Maggiore din peninsula Istria (Croația), unde au întemeiat mai multe sate.

În anii ’40, în urma vicisitudinilor istorice, mii de istroromâni vor pribegi în Italia sau pe alte continente, găsind adăpost îndeosebi în Statele Unite și Australia.

În prezent, dialectul istroromân este vorbit și scris de numai câteva sute de persoane (unii specialiști anunță cu îngrijorare că numărul acestora s-a redus la doar 250-300). Istroromâna este realitatea lingvistică europeană cel mai grav amenințată de dispariție, motiv pentru care sunt imperios necesare masuri de protejare a acestei identități culturale.

În Universitatea de Vest Timișoara, de peste patru decenii, fac detaliate cercetări ale acestui dialect profesorii Vasile Frățilă și Richard Sârbu, cercetări materializate în publicarea unor studii de mare valoare.

Conf. Univ. Viorica Bălțeanu
Cavaler al Republicii Italiene