În week-endul trecut sibienii au avut ocazia să participe la "Zilele Culturii Istroromâne". Programul a avut patru repere importante: expoziția realizată de către Dr. Ervino Curtis, președintele Asociației Culturale "Decebal" din Trieste și pasionat cercetător al culturii și al istoriei istroromânilor, un simpozion științific, vizionarea a două filme documentare despre istroromâni și spectacolul oferit de către ansamblul Zvoncarii în centrul orașului.

Vernisată vineri, începând cu ora 17,00, în sala de expoziții a Primăriei Municipiului Sibiu, expoziția este concepută ca un demers recuperator al istoriei istroromânilor. Începută în mod simbolic cu evocarea imaginii lui Decebal și a războaielor acestuia cu Traian, expoziția trece imediat de la etnogeneză la primele semne ale prezenței istroromânilor în teritoriul croat pe care puținii supraviețuitori ai acestei comunități îl mai ocupă și astăzi. Extrasele din ziare și cărți vechi, fotografiile și hărțile oferă celor interesați numeroase detalii despre o comunitate aparent fragilă, care a trecut printr-o migrație ce prezintă încă multe semne de întrebare, izolându-se într-o zonă montană greu accesibilă și cu resurse puține. Costumul popular, identificat în numeroase imagini, păstrează urma trecerii lor prin lume, influențele românești combinându-se armonios cu cele din zonele prin care au trecut. Au fost prezenți reprezentanți ai comunității locale, oameni de cultură din țară și din străinătate, reprezentanți ai Ambasadei Croației, ai minorității croate din România și ai Ministerului Afacerilor Externe. Vernisajul a fost animat de interpretarea a două cântece istroromâne și de mini-recitalul naistului Radu Nechifor.

"Simpozionul de sâmbătă dimineața a avut o participare de elită, de la care nu au lipsit cei mai reputați cercetători ai fenomenului istroromân. Au fost prezentate lucrări pe teme de dialectologie, istorie și etnografie de către importante personalități universitare precum prof. Emil Petru Rațiu, prof. Vasile Frățilă sau prof. Richard Sârbu. Dr. Ervino Curtis a propus realizarea unui Abecedar istroromân, carte extrem de necesară, ținând cont de faptul că vorbitorii dialectului nu îl folosesc și în scris, iar tinerele generații îl vorbesc tot mai puțin. S-a vorbit și despre programe cultural-turistice care să-i vizeze pe locuitorii celor două sate locuite încă majoritar de istroromâni – Jeiăni și Sușnevița -, de un centru cultural și, la propunerea directorului general al Muzeului "ASTRA," prof. dr. Corneliu Bucur, de înfrățirea unor localități sibiene cu satele istroromânilor," ne-a precizat reprezentantul gazdelor, Ovidiu Baron. Au fost abordate în trecere și teme politice, precum declararea istroromânilor ca minoritate românească și, drept rezultat al acesteia, susținerea oficială constantă din partea statului român. S-a ajuns însă la concluzia că astfel de demersuri nu pot veni decât din interiorul comunității și că, în lipsa lor, îi putem susține în continuare pe frații noștri din Istria prin proiecte culturale.

Filmele documentare i-au transportat pe participanți în satele istroromâne, în mijlocul celor care vorbesc "pa vlåșki" sau "pa jeianski" (termenii folosiți în cele două sate pentru dialectul istroromân). Prezenți în sală, reprezentanții comunității istroromâne și-au exprimat emoția de a se regăsi în imaginile proiectate, alături de consăteni de toate vârstele.

Realizat în urmă cu zece ani, filmul italienilor Duccio Pugliese și Mauro Tonini, Cici e Ciribiri, I Romeni dell'Istria, reprezintă o plimbare simbolică prin satele istroromâne, recreând în mod fidel atmosfera specifică locului. Sunt incluse scene muzicale, dialoguri cu sătenii și o perspectivă științifică oferită de dr. Ervino Curtis. Filmul realizat de echipa C.N.M. "ASTRA" în urma vizitei din acest an, alternează imaginea actuală a comunității cu un istoric al acesteia, susținut de fotografii și de memoria vie a localnicilor. Sunt evidențiate căldura și amabilitatea istroromânilor, care i-au primit pe astriști ca pe unii de-ai lor. Costumul, dansul și cântecul istroromân sunt proiectate pe un peisaj montan impresionant, specific Istriei. Imaginile colectate de către cameramanul Claudiu Doncuțiu au fost îmbinate după un scenariu semnat de Elena Potoroacă (cea care a coordonat proiectul Istroromânii – consolidarea și permanentizarea valorilor și tradițiilor), de istoricul Lucian Robu și de muzeograful Ovidiu Baron, montajul fiind semnat de Gabriel Mirea.

Spectacolul Zvonciarilor (clopotarilor) a adunat sute de persoane în Piața Mare, în fața Primăriei. Cântecele în istroromână au fost apreciate și aplaudate îndelung, iar acompaniamentul la acordeon și la țindră a fost extrem de antrenant. Costumele dansatorilor au îmbinat sobrietatea (costumul masculin) cu o coloristică vie (costumul feminin). Cântecele și dansurile alternau cu defilarea simbolică a zvonciarilor, conduși de către inimosul Mauro Doričić. Clopotarii au purtat un costum specific carnavalurilor organizate în Istria, cu sute de fâșii multicolore, cu o blană de oaie de care sunt agățate clopotele și cu un coif în vârful căruia se află un simbol solar, transmițând seninătatea, speranța și bucuria.