Elevii școlii medii "Ivan Goran Kovacić" din Cepich, de care aparține școala elementară din Sușnievița, vor fi primiți duminică 24 octombrie a.c., împreună cu o parte din dascălii lor, de către noul Președinte al Croației, Dl. Ivo Josipović, la Zagreb.

Școala "Ivan Goran Kovacić" cuprinde și elevi de origine istroromână, fiind unica școală din zona în care se află satele cu populație istroromână de la sud de muntele Ucika (Monte Maggiore); elevii vor prezenta președintelui croat un ghid turistic bilingv croat și istroromân - ceea ce constituie o premieră absolută în promovarea acestui grai după cel de al doilea război mondial -, tipărit în excelente condiții grafice.

O elevă de origine istroromână, Silvia Șivaines, îi va recita președintelui Croației o poezie despre toamnă în dialect istroromân. Am cunoscut-o și am auzit-o pe această fetiță de 12 ani, la școala medie din Cepich, marți 12 octombrie, recitând poezia respectivă, ea făcând parte din "grupul tinerilor istroromâni," organizat și condus de tânăra profesoară Romina Licul (citește Lițul).

Poezia este scrisă de o tânără poetă istroromână, originară din satul Noselo de lângă Sușnievița, Gabriela Vretenar (născută în 1982), pe atunci când ea avea 14 ani; la fel ca și fratele ei, Gabriel Vretenar (născut în 1984), ea a scris primele poezii creații literare culte cunoscute vreodată în dialectul istroromân, fiind răsplătiți amândoi cu un premiu al Asociației "Andrei Glavina" în anul 1997, decernat de către subsemnatul într-un cadru festiv la Trieste. O parte din aceste poezii ale fraților Vretenar au fost publicate în unicul periodic în dialect istroromân care a existat, "Scrisore către frați rumeri," scris și editat de către subsemnatul precum și în revista "MicRomania" din Belgia și în "Adevărul literar și artistic," în 2005. Această poezie, scrisă de o tânără istroromână și recitată de o fetiță istroromână, va ajunge la urechile Președintelui Croației, Ivo Josipović.

Ea este un dar gingaș, ca un semn gingaș de viață, de existență, care vine de la această veche comunitate lingvistică, până acum netutelată de nimeni, căreia auspicăm să i se răspundă cu măsurile de tutelă prevăzute de "Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare," singurele reale și eficiente.

"Digitalizări," adică simple "dactilografieri" la calculator ale unor texte istroromâne culese demult de alții, și crearea pe calculator a unui site pentru limba "vlașki" și "jeianski," cum se încearcă a se schimba de către unii denumirea graiului istroromân, sunt insuficiente pentru transmiterea limbii și în plus sunt reductive - dacă nu chiar ofensatoare - prin noua denumire care se încearcă a se da limbii, deoarece istroromânii nu sunt un popor fără origine, apărut din nimic, dar au o origine bine stabilită științific și istoric, de ram al romanității balcanice, "rumeri," vorbind un dialect românesc, unic în Croația și în lume, care este unul dintre cele patru dialecte ale limbii române.

O mare satisfacție ne-a fost dată de întâlnirea la Sușnievița cu tânăra istroromână Viviana Berkarich, licențiată în economie la Facultatea din Rijeka, oraș în care s-a născut din părinți istroromâni, bună vorbitoare a dialectului, care s-a oferit să țină lecții în dialect la școala elementară din Sușnievița. Aceste lecții sunt prevăzute deocamdată cu o durată de două ore odată la două săptămâni, dar încă nu s-au stabilit datele lecțiilor, din cauza, după cum am înțeles la fața locului, a lipsei fondurilor la primăria din Krșan de care ține școala elementară din Sușnievița. Caracterul serios și cinstit al administratorilor locali, ne oferă totuși garanții că aceste cursuri se vor ține.

Considerăm faptul că președintelui croat i se prezintă un ghid bilingv al localitățilot "unde se vorbește istroromâna" și i se recită de o elevă din acea zonă o poezie în istroromână, drept un fapt nou, plin de semnificație și importanță!

În aceste circumstanțe, cuget că ar fi foarte bine dacă tânăra doamnă Viviana Berkarich ar putea lua contact cu centrul universitar din Timișoara, cu domnii profesori Richard Sârbu și Vasile Frățilă, importanți cercetători ai dialectului istroromân, cu domnii asistenți Lucian Miclăuș și Ana Maria Pop, de la aceeași facultate, pentru un schimb de experiență în ce privește metodele de predare și ar fi invitată pentru aceasta la Timișoara, eventual cu concursul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care s-ar putea implica în finanțarea proiectului de predare a dialectului la școala din Sușnievița și colabora cu ONG-ul înființat de doamna V. Berkarich în acest scop.

Desigur că solidari la acest proiect vor fi și Complexul muzeal național ASTRA din Sibiu, prin domnul director Prof. Dr. Corneliu Ioan Bucur, valoroșii cercetători Elena Ramona Potoroacă și Ovidiu Baron, care atât de mult s-au implicat în promovarea culturii istroromâne.

O invitație în România ar putea fi adresată, pentru complectarea unei munci de echipă, și Profesorului Goran Filipi de la Universitatea din Pola, asiduu cercetător al dialectului istroromân, autor al "Atlasului lingvistic istroromân" în trei magistrale volume și organizator împreună cu subsemnatul al primului Congres istroromân desfășurat la Universitatea din Pola între 30 martie - 1 aprilie 2000, cu numeroasă participare internațională, finanțat de regiunea Istria, prin râvna Profesorului Mladen Dușman, asesor cultural al Regiunii.

Din Sușnievița, pentru Romanian Global News, Petru Rațiu, Președinte al Asociației culturale istroromâne "Andrei Glavina."