Antologia de față a fost alcătuită cu mulți ani în urmă. Lumina tiparului o vede abia acum. Motivul acestei carențe este consecința faptului că produsele folclorice nu s-au bucurat, în perioada dictaturii dispărute, de aprecierea cuvenită. Mentalitatea obtuză de atunci nu le-a permis să-și etaleze importanța culturală pe care o au. Luând atitudinea Cenușăresei din poveste, ele au supraviețuit nu numai greu vicisitudinilor care le-au împiedicat să se afirme.

La revigorarea lor și-au dat concursul oameni de bine care le-au cunoscut valoare și le-au apreciat, prețuindu-le ca dovezi peremtorii pentru afirmarea particularităților reprezentative ale literaturii noastre populare epice. În felul acesta, autorul a oferit marelui public un mare număr de titluri de povești cu conținut popular. Apariția lor denotă nu numai grija față de educația tinerelor generații, ci și preocuparea de a nu lăsa să se piardă creații de incontestabili importanța pentru definirea spiritualității românești.

Volumul încheiat cuprinde material folcloric extras din culegerile: Traian Cantemir, Ciripiri ciribire, Cernăuți, 1935; Traian Cantemir, Texte istroromâne, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1959 și Leca Morariu, Lu frații noștrii, Libru lu rumeri din Istria, editura revistei “Făt Frumos," Suceava, 1938. Marea majoritate a pieselor reeditate aparțin celor două culegeri ale subsemnatului. Totalitatea lor n-a fost transcrisă ad litteram, ci retușată literar, pentru a corespunde astfel lecturii tinerelor generații, cărora le sunt destinate. Antroponimele și toponimele își păstrează forma lor originală pentru a imprima mai multă autenticitate fondului popular explorat. Din categoria de mai sus, fac parte: Împăratul fără copii, Împăratul cu trei feciori, Feciorul de împărat născut cu sabia în mână, Piatra de sub limbă, Frații, Cei trei frați, Cocoșatul, Reușita, Cele două surori și pisicile, Fata cea deșteaptă, Mâța, Ciobanul Martin, Martin, Gobo și Mago, Bogatul și săracrul, Bătrânii scăpați de moarte.

Traian Cantemir