În perioada 29 iunie-10 iulie 2012, se va desfășura la Bușteni cursul Dialogul dialectelor limbii române, un proiect organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcția Români din Afara Țării, în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română, transmite Romanian Global News.

Cursul va fi susținut de prof. univ. dr. Nicolae Saramandu, Facultatea de Litere a Universității București, cercetător științific I la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti" al Academiei Române, și dr. Manuela Nevaci, cercetător științific II la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan – Al. Rosetti" al Academiei Române, membră a Societății Internaționale de Dialectologie și Geolingvistică.

Cursul include, alături de dialectul aromân, și celelalte dialecte sud-dunărene: meglenoromân și istroromân. Participă profesori, scriitori, publiciști, oameni de cultură din Albania, Bulgaria, Grecia, Republica Macedonia și România. Cursurile și seminariile vor fi completate cu două conferințe susținute de prof. univ. dr. Petar Atanasov de la Universitatea "Chiril și Metodie" din Skopie (Republica Macedonia) și conf. dr. Doris Kyriazis de la Universitatea „Aristotel" din Salonic (Grecia).

Aromânii, meglenoromânii și istroromânii păstrează forme arhaice înrudite de civilizație, grai și tradiții, dovezi irefutabile ale existenței legăturilor dintre românii nord-dunăreni și cei sud-dunăreni. Profesorii invitați le vor prezenta cursanților informații din cele mai recente lucrări de specialitate.

Cursul asigură documentația științifică pentru combaterea opiniilor potrivit cărora cele trei dialecte fraterne ar fi limbi de sine stătătoare și diferite de limba română. Suportul de curs semnat de Nicolae Saramandu și Manuela Nevaci conține un larg evantai de date de ordin lingvistic, etnografic, folcloric, demonstrând convingător că aromânii, meglenoromânii și istroromânii fac parte integrantă din poporul român.

Romanian Global News reamintește că românii (aromânii, meglenoromânii) din Bulgaria, Albania și Grecia nu sunt recunoscuți ca minoritate natională. Cei circa 250.000 de români din Albania, cei peste 500.000 de români din Grecia și cei câteva mii de aromâni din Bulgaria nu au dreptul să învețe în școală și nu au slujbe religioase în limba maternă, iar statele respective nu le oferă nicio susținere financiară pentru păstrarea identității naționale. În nici una din țările menționate românii nu sunt reprezentați în Parlament.

În România minoritățile bulgară, greacă și albaneză, deși au doar câteva mii de reprezentanți, sunt reprezentate în Parlament, iar statul român le finațează școlile, bisericile și toate manifestările culturale și identitare, inclusiv presă în limba maternă.

În Macedonia aromânii de acolo au dreptul la câteva ore de învățare a dialectului precum și la emisiuni în dialectul aromân.

În ceea ce privește pe macedo-slavii din România, această minoritate nu există, ea fiind înființată se pare de Viorel Hrebenciuc pentru că avea nevoie la timpul respectiv de câți mai mulți parlamentari ai minorităților. De atunci se duce un adevărat război pe fondurile acestei așa zise minorități.