Noi, Asociația "România Vie," organizație care urmărește diferite scopuri civice precum apărarea drepturilor omului, protecția mediului și a patrimoniului cultural, reunificarea celor două state românești, reformarea felului de a face politică în România și, mai în general, refacerea morală a societății românești, fondată de un grup de protestatari din București, Piața Universității 2012-zona Arhitectură, vă informăm pe această cale asupra demersurilor pe care le-am întreprins cu ocazia Zilei Aromânilor de Pretutindeni, care se marchează în fiecare an la data de 23 mai, aniversând astfel emiterea firmanului prin care la 23 mai 1905 Imperiul Otoman a recunoscut existența pe teritoriul său a miletului românesc (adică a nationalității române), separat de alte comunități creștin ortodoxe", se arată în scrisoarea preluată de Romanian Global News.

"Acest text legislativ, ai cărui principali beneficiari au fost aromânii și meglenoromânii aflați încă sub ascultarea Înaltei Porți, a reprezentat o mare victorie a diplomației românești din acea perioadă, lucru de altfel demonstrat și de data la care sultanul a semnat istoricul firman. Potrivit calendarului iulian (așa-numitul stil vechi), încă în vigoare în acea perioadă în România, 23 mai corespunde datei de 10 mai, Ziua Națională a României între 1867 și 1947.

Așa cum se știe, după ce în 1913 teritoriile locuite de aromâni și meglenoromâni au fost împărțite între diferite state balcanice și după ce în 1948 guvernul comunist impus de ocupantul sovietic a dezangajat total România din politica sa tradițională de asistență diplomatică, culturală și confesională a minorităților vlaho-române din Peninsula Balcanică, exercițiul drepturilor specifice ale acestor populații a fost suprimat, în unele țări situația fiind chiar și în prezent deosebit de gravă. În opinia noastră, această chestiune privește respectarea drepturilor omului, valoarea fundamentală pe care se bazează Uniunea Europeană și, în general, lumea liberă contemporană, drepturile culturale specifice minorităților naționale fiind un subdomeniu al acestei materii. De asemenea, nu uităm că potrivit articolului 7 din Constituția României, țara noastră are o datorie de protecție a etnicilor români de dincolo de granițe.

Prin urmare, joi, 23 mai 2013, am adresat un set de petiții președinților, guvernelor și parlamentelor statelor în chestiune, prin intermediul ambasadelor din București. Nu ne-am limitat strict la statele unde trăiesc aromânii sau meglenoromânii, ci ne-am extins inițiativa asupra tuturor minorităților românești. Ne-am adresat astfel autorităților Albaniei, Bulgariei, Croației, Greciei, Macedoniei și Serbiei. Nota generală a acestor petiții a fost dorința noastră ca țările respective să recunoască propriilor minorități, inclusiv românilor - dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni -, drepturile specifice și să implementeze mecanismele de exercițiu al acestora la standardele României vizavi de minoritățile etnice de pe teritoriul sau, știut fiind că acest domeniu este unul dintre puținele în care țara noastră chiar reprezintă un model.

Desigur, am adresat și unele cereri specifice fiecărui caz în parte: autorităților din Grecia le-am cerut sa înceteze falsificarea istoriei minorităților prin susțineri de genul că vlahii ar fi greci romanizați, slavofonii greci slavizați etc., precum și acțiunile de mituire a etnicilor aromâni din țările vecine pentru a își declara o falsă identitate greacă, în vederea măririi artificiale a ponderii etnicilor greci în populația statelor respective; autorităților din Macedonia, țară care acordă recunoaștere aromânilor inclusiv prin Constituție, le-am solicitat să depună mai multe eforturi pentru conservarea dialectului și a culturii meglenoromâne, care are deja un caracter endemic; pe lângă autoritățile din Serbia am insistat pentru încetarea discriminării dintre românii din Voivodina (inclusiv Banatul de Vest) și grupul mai numeros din Valea Timocului, acordarea și pentru aceștia din urmă a drepturilor recunoscute celorlalți, precum și stoparea manevrelor prin care, după modelul stalinist de tristă amintire aplicat în Republica Moldova și Ucraina, se încearcă crearea unei false identități naționale vlahe, ca și cum cuvântul „vlah" nu ar fi un sinonim pentru „român"; responsabililor croați le-am subliniat necesitatea protecției speciale a dialectului și culturii istroromâne, care nu mai supraviețuiesc în prezent decât în circa 9 sate din Peninsula Istria, având astfel de-a face cu cel mai amenințat idiom din Europa s.a.m.d.

Întrucât și pe plan intern există unele presiuni pentru recunoașterea aromânilor trăitori în România ca și minoritate națională, dorim să precizăm următoarele: în opinia noastră, situația aromânilor, ca și cea a meglenoromânilor și istroromânilor, este similară cu cea a sașilor transilvăneni. Sașii au evoluat separat de ceilalți vorbitori de limbă germană timp de opt sute de ani, fără continuitate geografică, dezvoltându-și dialecte și unele elemente de cultură distinctă. Acest lucru nu i-a făcut însă mai puțin germani, ci a condus la o îmbogățire a civilizației germane în ansamblul său. Așadar, considerăm că o eventuală recunoaștere a aromânilor ca și minoritate națională în România ar fi absurdă, contrară adevărului științific, și ar delegitima orice demers pe care țara noastră îl întreprinde sau l-ar putea întreprinde în sprijinul aromânilor din Balcani.

Totuși, fiind perfect conștienți de originalitatea lingvistică și culturală a aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor, de varietatea și bogăția pe care aceștia o aduc civilizației românești și celei europene în general, ne pronunțăm în favoarea implementării unei legislații și a unor mecanisme care să asigure conservarea și dezvoltarea pe teritoriul României a dialectelor românești sud și vest-balcanice și a culturilor și literaturilor asociate acetora."

Descarcă: Scrisoare Croația